neidentificat

atât de aproape încât ochii mei au intrat pe sub unghiile ochilor tăi au rămas acolo până ai plâns prima dată oasele mele s-au pierdut în măduva ta vâslind fără direcție pe râurile tale intraosoase spre articulații sonore tot mai sonore și mai bătrâne atât de aproape încât ne încălzeam unul în vintrele celuilalt în nopțile geroase în care viscolul ne îngheța viitorul ne prăbușeam unul peste golul celuilalt ne visam visele ne intram unul în sfârcurile celuilalt ca să agățăm pielea noastră unul de celălalt atât de aproape încât tremuram înecați în aceeași placentă așteptând să ne naștem dracului separat

2 Comments

  1. Indirect sau direct vom imparti placenta cu o a doua persoana …mereu cind va trebui sa luam o decizie usoara/grea balanta nu va sti pe moment daca sa incline spre dreapta sau spre stanga…si intr-un final cind nisipul din clepsidra aproape s-a scurs atunci vom gasi solutia ecuatiei 🙂

    Rares, ca de obicei, incinti prin jocul de cuvinte …la cit mai multe povesti frumoase, simple sau complicate 🙂

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.