drilling me softly

i-a dat una în tarele capului apoi a invitat-o la o plimbare cu mașina de tuns în centrul de greutate al orașului trotuarele erau date cu lac de unghii totul strălucea de-ți învolbura ochii de pisică pe străzi se grăbeau zeci de perechi de picioare de mese mii de rame de ochelari se priveau cu tâlc sau poate cu talc milioane de femei așteptau să devină ușă de biserică milioane de bărbați se duceau la croitor să-și comande creveți în dungi sau pepit pentru concertul broaștelor din lacul de sudoare (sau de sudură)

mașina de tuns părul scotea un sunet rotund sferic pe care fata cu cercel și l-a făcut perlă centrul de greutate al orașului ne apăsa pe toți în mod egal vreau să-ți depun o plângere i-a zis și i-a depus-o pe marginea șosetei pe care sute de mașini de tuns mergeau în cea mai mare viteză nu-ți fie teamă nu suntem decât niște nasturi cusuți pe Canalul Mânecii i-a spus și a mai lovit-o o dată în tarele capului un domn bine înfigea târnăcopul adânc în buzunar apoi întorcea banii cu lopata clădiri coafate cu acoperișuri de tablă făcute permanent cu portjartierele la vedere pe burlane fără niciun pic de jenă suntem în cartierul rău flambat al centrului de greutate îi explică ea și apoi îi arătă tarele capului în toată splendoarea

pe tot bulevardul mirosea a cafea proaspăt culeasă pensionarele își duceau cu grijă plasele ieftine transparente care lăsau se vadă saci întregi cu monede din graur le vor amaneta pentru a-și vedea visul cu ochii o lună plină cu medicamente fără astronauți fără NASA fără FNI fără partide și fără Grace Kelly tinere cuțite sclipitoare flexibile însoțite de fripturi de vită masive bine făcute își disputau primele rânduri la un cinema amabil deasupra căruia roiau deja roiuri de albine nervoase pentru că știau sfârșitul filmului și se simțeau înșelate pruncii sugeau din țâțe detașabile și sincronizabile cu telefoanele inteligente vom asista curând la lansarea unei iȚâțe la sfârcul căreia ne vom îngrămădi cu toții noi toți papagalii cu trup de girafă și cioc în formă de cruce

bulevardul deborda viața peste bord oamenii săreau benevol nu strigau ca în Titanic gurile le erau cusute și împodobite cu superbe broderii de aur criticii pluteau pe bărci ronțiau spumă de ocean crocantă și priveau cu atenție dând note marcând cu un oftat de plăcere o scufundare fără stropi tarele capului se ținea tare dar el era un tânăr ambițios o dată și-a ținut respirația aproape 2 secunde (ce mult a trecut de-atunci)

din ea rămase numai tarele capului din el numai pufăitul unui scaun stomatologic vechi care expiră când te-așezi pe el eu împăratul durerii dentare

orașul își vedea de treabă privind mulțumit cum opt idei tinere îl ajută să se bărbierească sărutându-i ceafa apoi lovindu-l tandru cu niște excavatoare-n tâmplă

viața e simplă poartă fustă doar ca să ni se pară o doamnă îi spuse înainte de se opri mașina de tuns îi flutură mâna dar ea își aruncă ochii peste bord și obținu o notă foarte bună din partea criticilor

acum e liniște dar cine știe până când

Leave a Reply