uimit de toate tăcerile

încărcat de toate încercările

calc printre poeți de lut încremeniți în cuptoare

toți, dar toți, până la unul

îți coc cuvinte nespus de frumoase

călduroase

încântător mirositoare

papilele tale sunt vulve înroșite și dilatate

asta înnebunește o lume-ntreagă (ajungi și tu pe prima pagină a ziarelor)

cuvintele lor

bazate pe rețete complet noi

sunt simple metamorfoze

sunt grâul de ieri

scâncetul unui copil lăsat singur de o brutăreasă (ce brută cu burtă)

nu sunt nimic, de fapt

trec cu grijă printre cuptoare pline cu poeți fierbinți

ce cald e

insuportabil

gura ta scoate spume de plăcere

urechile îți sângerează de venerație

un singur murmur al respirației tale

și cuptoarele explodează

zboară bucăți de poeți cu viteza luminii

ți se încordează pulpele de plăcere

sau poate pentru că sunt tot mai frumoase

uimit de toate încercările

uluit de ulii uleioși care-ți explodează poeme lângă lobul urechii

(ei spun că lobul tău e un bob de strugure care va plânge vin în gura lor)

pășesc precaut printre poeți crocanți

n-aș vrea să-i deranjez din tăcerile lor

oriunde te uiți paradisurile lor cresc peste tot

o femeie ca tine ar putea întinde doar mâna

murmurul respirației tale

spuma gurii tale

papilele tale roșii

tumefiate

pulpele tale încordate

fotografia ta de pe prima pagină

sunt simpli sclavi pe corabia mea

suntem pe drumul către țara fără cuptoare

acolo unde am auzit că poezia se naște din urlete reci

iar femeile abia după aceea