de fapt

în centrul clădirii în care muncesc angajații responsabili cu funcționarea creierului meu (54°59’33.8″N 7°19’07.5″W) există un om cu privirea intensă observându-l imediat îți dai seama că nu te privește dar în mod ciudat nu privește nici prin tine ca și cum s-ar opri undeva în fundul orbitelor tale căutând un alt tu un alt om din centrul clădirii în care muncesc angajații rsponsabili cu funcționarea creierului tău dar oamenii ăștia nu se întâlnesc niciodată și atunci omul din mjlocul clădirii ia un angajat la întâmplare și îl decojește zi cu zi întâmplare cu întâmplare găsind prin el resturi uscate de îmbrățișări zile de agonie cheagurile unei încrâncenări teribile poate și altele nu și-a putut da seama se făcuse destul de târziu și lumea voia să plece acasă imaginea perfect conservată a unui sân anonim smuls cu brutalitate cel mai probabil din corpul unei femei poliția încă investighează antebrațul unui copil pe care l-a dus la grădina zoologică un smoc de păr din capul unei mame e greu de spus dacă era chiar din capul mamei omului decojit multe multe schelete de nopți nedormite toarta unei căni de tablă turla ciuruită a unui castel anonim din mijlocul Franței oglinda ruginită a unui scuter roșu abandonat la periferia Romei pe la ora 11.30 când traficul se mai potolise un pic coada unui câine îngropat sub un pod tot mai puțin circulat deși primăria intenționa să îl lege de șoseaua de centură a orașului catarama unei curele foarte tocite apusul acela de soare dintr-un august anonim în care s-a îndrăgostit pentru prima oară stropul de apă lins în joacă de pe rama metalică a ferestrei de tren era 232-ul de la 8.47 prin Ploiești Vest vă rog să notați acest aspect important un sfert din fesa stângă a profesoarei de sport pe care crede și-n ziua de azi că ar fi putut s-o ia de nevastă dacă ar fi avut sexul mai dezvoltat câteva bucăți grele de bordură traversate de mici crevase în care insecte de diverse mărimi se străduiesc să conserve viața în univers

și la un moment dat îl întâlnește pe omul din centrul clădirii în care muncesc angajații responsabili cu funcționarea creierului omului decojit până la omul din centrul clădirii lui pe care tocmai îl întâlni omul din centrul clădirii în care muncesc angajații responsabili cu funcționarea creierului meu

își privesc intens orbitele goale și-și dau seama în aceeași clipă că se află față în față pentru prima și singura dată încremenesc pentru o frântură de secundă ca doi adversari de temut crispați ca doi iubiți neîndemânatici apoi dispar fiecare în centrul unei clădiri unde nu-i așa trebuie să-i ajute pe angajații responsabili cu funcționarea creierului unui individ care știe că în mijlocul clădirii (54°59’33.8″N 7°19’07.5″W) există un om care știe că ne descompunem cu o viteză inimaginabilă ceea ce îl face pe omul cu privirea intensă să ofteze până i se cutremură orbitele și din acel mic tsunami pornește un val de lacrimi în care mă învelesc confortabil în acceleratul 232 de la 8.47 prin Ploiești Vest

foto (c) Rareș Petrișor

Leave a Reply