amintirile purtau minijup

stăm aici amândoi ne prefacem că nu știm unul de celălalt unul cu o mână băgată sub fusta unei amintiri celălalt cu ochii străpunși de un gând și totuși nu e nimic obscen nimic violent în toate astea nu curge nicio picătură de umoare nu curge nimic de sub fustă amintirea se crispează brusc și strânge picioarele ochii încep să geamă abia treziți stăm aici amândoi prieteni vechi nu ne-am spus niciodată nimic ne-am zâmbit poate într-un autobuz sau ne-am tras un șut în cur prin vreun parc când eram copii e așa de mult de-atunci amintirile purtau minijup și umorile erau tari sfărâmau gândurile cu greutatea lor ca pe niște vreascuri inutile

astăzi încercăm să știm unul de celălalt și iată-ne aici umăr lângă umăr fiecare cotrobăind mereu după altceva

4 Comments

  1. amintirile purtau minijup strâns pe tâmple

  2. contează conceptualizarea minijupei 🙂

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.