am fost un bou

nici nu-mi sărutaseși încă buza inferioară și te-ai și îmbrăcat în doliu bucuroasă să-ți arăți lumii durerea nici nu adormisem încă la marginea pernei tale și ți-ai încărcat tunurile cu pumni de lacrimi cele mai distrugătoare proiectile ceva ce îngenunchează armate generații nici nu mă așezasem bine confortabil de strâmt în sexul tău că am început să simt pe spate apăsarea pieptului următorului bărbat nici nu ți-ai odihnit coapsele pe obrajii mei că auzeam deja dinăuntru resturile altor bărbați

și nu mi-a fost frică nici de tunuri nici de resturi nici de piepturi nici de buza ta superioară îmi rezemam baioneta fricii de sânii tăi si mă gândeam că războaiele au ceva sfânt îmi strângeam buză după buză în buzunarul de la piept și credeam că există undeva o morgă pentru buze unde li se stabilește foarte precis cauza morții și rapoartele sunt trimise unui institut de specialitate care nu face nimic altceva decât să creeze buze tot mai rezistente la războaie

buza ta încerca să-mi spună ceva din buzunarul de la piept și nici nu apucasem să-mi spăl cămașa de mirosul pielii tale

am fost un bou

 (Liliana Iorgulescu foto: ©Rareș Petrișor)

2 Comments

Leave a Reply to cristian sirb Cancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.