oricât

oricât de mult ai vrea să scrii despre lucruri ajungi la oameni pumnii ți se strâng în cercuri mici îți curge cerneală din suflet

– doamnă, ceea ce țineți dumneavoastră în mână este un sfert din hartă, poate nici atât… n-aș ști să vă spun mai mult; nu sunt eu cel care leagă lucruri de oameni. unii mor după pantalonii lor, alții după mașină. unii colecționează oameni, filme, dopuri de bere, chiar bere. i’m just the pieces of the man i used to be. vedeți, doamnă, sunt tot lucruri.

– apăsați cu putere aici: trebuie să presăm ca să oprim hemoragia. un miracol, un lucru neobișnuit, dumnezeiesc v-ar putea salva. tot un lucru. dopuri de bere. să colecționăm cu toții cuie de grenadă. umbre. urme de pantof. umbre de urme.

– doamnă, ceea ce țineți dumneavoastră în mână este o bucată dintr-o bucată de toartă. cine credeți că sunt eu să recompun toată cana plecând de la ciobul dumneavoastră? sunteți ridicolă, zău. speeches won’t be made today. apăsați cu putere aici. este foarte important să strivești planta cât e fragedă. bine, s-ar putea ca termenul “strivit” să vă sperie. dar toate plantele sfârșesc într-un ierbar.

nu vreau să fiu plantă niciodată

când decolează avionul inima îmi trece automat pe consum de kerosen: voi ajunge undeva

– ajunge cât ați apăsat… să vedem: da, totul pare normal. s-a oprit sângerarea. putem discuta despre toarte, căni și plante acum.

– cum spuneați că vă cheamă?

am ajuns la timp la poștă

– aș vrea să trimit o telegramă, domnișoară…

– sunteți un tâmpit, domnule, acum, cu telefoanele astea mobile și mesăngier… dar, în fine, și-și pufăie o șuviță slinoasă de pe buze.

– scrieți, vă rog: am presat. nu mai curge sânge. plecat doamna cu harta. rămas cu toarta. aștept instrucțiuni. multe lucruri. prea multe.

– atât?, ridică ochii mirată.

– atât, domnișoară.

– doișpe lei.

exact când îți privești atent pantofii s-ar putea să-ți trec zburând deasupra. sunt eu, mă-ntorc de la poștă

paturile sunt fierbinți pentru scurt timp. nici n-am apucat să ne spunem rămas bun. în timpul dinaintea timpului ne călcam cumva pe urme.