n-am nimic de declarat am luat toate picioarele de lemn din lume și le-am ascuns sub fustă  mă mișc greu ca un camion cu lemne călătoresc așa prin lume adormind pe șosele lungi derapând prin curbe apoi probabil că m-am răsturnat într-o râpă picioarele de lemn s-au prăvălit la vale unele s-au înfipt în pământul moale de la ploaie (de asta cred c-am și derapat) au stat așa zeci de ani eu murisem demult și cioatele alea nefolositoare au înmugurit o pădure întreagă de cioturi înmugurite de picioare de lemn care vor înfrunzi și cine știe poate vor înflori cu siguranță vor înflori

n-am nimic de declarat am luat toate conservele din lume și le-am ascuns în buzunar n-am știut că asta e o crimă mergeam cu viteză moderată am alunecat în aceeași curbă în care murisem în râpa în care înfrunzeau picioarele de lemn mi s-au prăvălit toate conservele o adevărată tragedie au sosit și televiziunile la fața locului când s-a făcut liniște m-am apucat să construiesc avioane din conserve și-am adunat toți fluturii din vale și le-am arătat lumea am trecut Uralii două domnișoare flutur tremurau emoționate din aripi în spate sorbeau dintr-un ceai prost în pahar de plastic un cap-de-mort voma întruna conservele se țineau bine la peste nouămiidemetrialtitudine e bine să faci un avon din cutii de conserve crește încrederea pasagerilor în materialele folosite și ai tot timpul ce să citești iar mirosul de pește transformă călătoria prin aer într-una prin ocean pentru prima oară fluturii vedeau Tibetul pe fundul oceanului câtă emoție

cioturile au crescut mari umbresc toată valea a devenit rezervație naturală din când în când ministrul mediului își invită prietenii apropiați la o cabană și ascultă uimiți cum pădurea trisnește când e foarte multă liniște despre accidente și căderi și dureri și plecări și fluturi care zboară în cutii de conserve

în principiu n-am nimic de declarat îmi zboară fluturi pe sub fustă crescuți din picioare de lemn

foto ©Rareș Petrișor